Mic ghid pentru un weekend in Sibiu

Cand spunem Cibinum sau Hermannstadt, ne gandim mereu la acelasi oras superb, renumit pentru strazile lui frumoase – Sibiul. Situat pe apa Cibinului, la poalele Muntilor Fagaras, acesta este un important centru economic si cultural. In 2007 a fost numit Capitala Culturala Europeana.
Orasul este unic in lume – centrul istoric a intrat in patrimoniul UNESCO si este unul din cele mai bine pastrate locatii istorice din tara – ziduri, cladiri, fortificatii sunt mentinute intr-o stare foarte buna. Frumusetea orasului este data in primul rand de faptul ca aici s-a dezvoltat un mozaic de nationalitati si religii. Sibiul adaposteste grupuri etnice diverse, majoritatea fiind constituita din romani. Pe langa acestia, intalnim multi germani, numiti sasi, care sunt descendenti ai colonistilor saxoni emigranti in secolul 12 din Alsacia, Lorena si Luxemburg, o comunitate evreiasca si cativa unguri, toate aceste popoare punandu-si amprenta pe aspectul orasului. Viata religioasa este si ea foarte diversa, existand, alaturi de ortodocsi, si credinciosi romano-catolici, greco-catolici si reformati.
Daca vrem sa vizitam Sibiul, ne putem caza la una din multele si renumitele pensiuni cochete, care au preturi accesibile – Casa Frieda, Casa Romana, ori Casa Salzburg. Putem opta si pentru apartamentele in regim hotelier, sau pentru hoteluri, toate gasindu-se cam in orice zona a orasului. Desigur, este de preferat cazarea cat mai aproape de centrul orasului, oferta fiind numeroasa insa tarifele usor mai mari decat la pensiunile si hotelurile situate mai aproape de periferie.
Daca ajungeti in Sibiu, trebuie sa vizitati Palatul Bruckenthal. Situat in Piata Mare, devenita o data cu evenimentele din decembrie 1989 “kilometrul 0”, un loc simbolic, alaturi de cladiri impunatoare, in acelasi stil cum sunt Casa Haller, Casa Albastra, Casa Hecht, Lutsch si Primaria orasului, este, impreuna cu Biserica Romano-Catolica, una din cele mai importante constructii ale secolului al XVII-lea. Muzeul National Bruckenthal a fost construit intre anii 1779 si 1788 de baronul Samuel von Bruckenthal pe o latura a Pietei Mari. Muzeul a fost infiintat in anul 1817, si aici sunt expuse colectiile baronului, printre care si doua tablouri celebre: “Sf Ignatiu de Loyola” si “Sf Franciscus Xaverius”.
Un edificiu impunator in stil gotic este Catedrala Evanghelica. Fiind una din cele mai impunatore cladiri din centrul istoric al orasului Sibiu, impresioneaza prin inaltimea turnului (73 de metri) ce poate fi vazut aproape din orice colt al orasului. Turnul este considerat cel mai inalt din Transilvania. Biserica este cunoscuta si pentru orga realizata in stil baroc in anul 1671 de un mester slovac - cea mai mare orga din S-E Europei. Acest fapt este o mandrie pentru sibieni, care nu rateaza niciun concert organizat in fiecare miercuri pe timpul verii.
Biserica Ursulinelor este un edificiu ridicat de catre calugarii dominicani. Acesta dateaza din jurul anului 1479, iar dupa mai mult de doua secole, biserica gotica a fost transformata in constructie baroca. Elementele gotice se mai vad si acum. Portalul de pe fatada din vest este un impresionant element gotic, iar interiorul bisericii este in stil baroc.
Podul Minciunilor este un vechi simbol al orasului si leaga doua sectoare ale Pietei Mici – Orasul de Jos si Orasul de Sus. Este construit pe locul unui turn de poarta al celei de-a doua incinte de fortificatii. Podul este mentionat prima data de Emil Sigerius, in 1771, cand spune ca „trecerea pe sub Podul Minciunilor este luminata noaptea de trei lanterne si pazita de trei santinele”. Constructia a fost renovata in anul 1859, fiind prima din Romania si a doua din Europa confetcionata din fonta turnata. Decoratiunile prin traforare si cercurile mari in care este incrustata stema Sibiului fac din acest loc unul din cele mai incarcate de istorie.
Turnul Sfatului este iarasi un edificu care nu trebuie uitat. Fiind putin mai „tanar” decat Sibiul, ii este atestata prezenta pentru prima data in 1224. In acea vreme avea doar patru etaje, si servea ca fortificatie, dar si ca punct de observatie in caz de incendii. De-a lungul timpului a mai fost si depozit de cereale, muzeu de stiinte naturale sau de arme medievale. In zilele noastre este muzeu, si ofera o panorama splendida de la nivelul al 7-lea spre Fagaras, Piata Mare, Gara Sibiu, Dealul Gusterita, etc. La etajul 6 se gasete mecanismul ceasului care da ora exacta.
Sibiul este unul din acele orase al carui farmec nu este „alterat” de vreun anotimp, putand fi vizitat in orice perioada a anului. Exista si perioade care aduna foarte multi vizitatori – la Targul de Craciun (24 noiembrie-26 decembrie) se expun felurite mancaruri traditionale si dulciuri. Pe langa acestea produsele hand-made ca lumanari sculptate manual, globuri, accesorii si obiecte decorative din fier forjat, lemn, ceaiuri, sunt foarte populare in randul turistilor. Blanurile, accesoriile din blana sunt cautate de doamne nu numai pentru pretul foarte bun, ci si pentru calitatea lor. Festivalul de Jazz si Festivalul International de Teatru au loc in luna mai, cand Sibiul este primitor, inflorit, cald, abia trezit la viata, adunand mii de pasionati ai jazzului sau ai teatrului. Urmatoarea luna este rezervata Festivalului International de Film Transilvania. Cand vremea se incalzeste, Sibiul este orasul perfect pentru promenada. Temperaturile sunt potrivite datorita apropierii de munti. Luna iulie este dedicata pasionatilor de masini si de senzatii tari. Raliul de la Sibiu este un eveniment mult asteptat de pasionatii de automobile… rapide.
Daca vizitati Sibiul, trebuie sa incercati si felurile traditionale: cea mai buna ciorba de burta se mananca la restaurtantul Kon Tiki, iar costitele afumate cele mai gustoase sunt servite La Turn. Preparatele sasesti de la restaurantul Hermania sunt apreciate de toata lumea. Puteti cumpara branzeturi din Piata Cibin, si bineinteles, puteti savura o cafea in timp ce admirati orasul la inaltime la Cafe Wien.
Daca ati vizitat orasul, si mai aveti timp liber, puteti sa mergeti prin imprejurimile orasului: nu veti regreta. Rasinari, Cisnadioara, Biertan, Paltinis, Ocna Sibiului ofera privelisti impresionante. Pentru informatii detaliate, vizitati site-ul orasului, care este unul din cele mai bine organizate. De asemenea, trebuie sa va informati din timp asupra evenimentelor culturale in perioada in care ajungeti, sigur se va juca o piesa buna, un concert, o expozitie.

Ideea devenirii

Semi-partuzele mascate skins. Între 17 şi 22 de ani sunt frecventate masiv. Înainte: whisky, coca şi metilenă (suprimă inhibiţiile). Lucrurile se dezlănţuie în jumătate de ceas.

        Chomsky în Franţa: dezamăgire pe toate planurile. Publicul asistă, stupefiat, la platitudinile incoerente ale unui bătrân despre Orientul Mijlociu şi economia mondială. Nici umbra unei idei, a unei ebuliţii reflexive. Sentiment general de jenă.

       Nu e prima oară când observ: un text pe care-l găsesc ruşinos de slab seara devine bun, pe alocuri uimitor, a doua zi… Dimineţile nu sunt bune pentru critică (în ciuda evidenţei feţelor devastate care răsar lângă noi). Cred că noaptea s-a conceput tot ce s-a scris mai bun. M. îmi spunea că se trezeşte pe la patru dimineaţa, când încă nu răsare soarele, şi dă cel mai bun text, în acea stare de semiconştienţă şi derută. E singurul tip onest, pentru care am, nu ştiu cum, ontologic stimă în epoca asta. Noaptea e făcută pentru adevăr, nu străveziul dimineţii (ziua – a sclaviei). În general, circumstanţele care te izolează şi te obligă să te proiectezi în tine, nu în ceilalţi. Noaptea îl exclude şi pe celălalt, şi timpul, ai impresia că eşti singur în Univers. Cred că poţi recunoaşte uşor dacă un text sau un pasaj a fost scris noaptea, după vibraţia şi acuitatea stranie, după ecoul din tine.

       Ideea devenirii. O bună manieră de a trişa un pic, jucând pe cuvinte, de a mima profunzimea sau, mai degrabă, înălţimea gândului. În realitate miza e totuşi uriaşă. Nu abordezi oricum aşa ceva. Beauvoir, cu al ei ‘Femeie nu te naşti, ci devii’…, care e probabil luat din Erasmus (‘Omul nu se naşte om, ci devine’). Luat pesemne el însuşi din Tertullian: ‘Creştin nu te naşti ci devii’ etc. Sunt lucruri plicticos de facile. Nu s-a scris încă o carte a devenirii; şi Hegel a patinat. Cine intră puţin aici întrevede hăul. E nevoie de o istorie în întregime nouă. Suntem în pragul a ceva de negândit, e convingerea mea profundă.

       Hegesias – cirenaic uitat, apologet al sinuciderii, pretinzând că moartea e preferabilă vieţii: ce-ar zice azi, plimbat un pic prin oraşele şi timpurile noastre? Cel mai mult, din dialogurile lui Voltaire, îmi plăcea aducerea câte unei figuri vechi – Marc Aureliu etc. – printre contemporani, mizând pe valoarea de şoc a anacronismului. Îmi plăcea nespus descrierea derutei personajului, exclamativă şi plină de interjecţii.

       Nu pricep cum pot suporta alţii devastarea chipurilor. O observ mai ales la generaţia anilor ’60; au, azi, aproape 70 de ani şi, din cauza hainelor ‘tinere’ pe care, nu ştiu din ce prejudecată inversă, le poartă încă, a părului lăsat neglijent pe umeri şi-a tuturor semnelor exterioare ale tinereţii, oferă fără să-şi dea seama un contrast terifiant. Dacă ar fi îmbrăcaţi în haine anoste, gri, de bătrâni, chipurile de bătrâni s-ar estompa în fundal. Dar în contrast cu tinereţea falsă a coafurii, a hainelor lejere, proiectează în miile de riduri ceva cumplit. Când îi vezi, în orice caz, e infernul. Feţele complet distruse, pungile, pielea atârnând, zdrenţuită într-un mod schimonositor… Sufăr la propriu de câte ori îi văd – sau îi întrevăd, pentru că nu ştiu cum s-o iau la fugă. Nu există metodă mai sigură de a băga în sperieţi pe toată lumea decât dorinţa unui bătrân de a se îmbrăca tânăr. Contrastele ar trebui să rămână doar în literatură. Ce cumplit. Mă întreb dacă ceilalţi resimt acelaşi lucru, în registrul precis al dezgustului şi spaimei.

       Admirabilul Chesterton: “Un soldat înconjurat de inamici, dacă vrea să-şi croiască drum printre ei, trebuie să combine o puternică dorinţă de a trăi cu o ciudată nepăsare pentru moarte. Nu trebuie să se agaţe de viaţă, pentru că atunci va fi un laş şi nu va scăpa. Nu trebuie să aştepte moartea, pentru că atunci va fi un sinucigaş şi nu va scăpa. Trebuie să tindă spre viaţă într-un spirit de pură indiferenţă la ea; trebuie să fie însetat de viaţă ca de apă şi totuşi să bea moartea ca pe vin’.
       Acest paradox al curajului – viaţa provine din moarte, viaţa trebuie să se distrugă pentru a se menţine – e în fond la temelia tuturor fenomenelor. Bineînţeles, temelie uitată.

       Tot timpul am căutat altceva. Am experimentat frenetic, apoi plictisit. În câteva zile – cu o sastiseală nesfârşită. Nimic nu mă mulţumea. Mi-e greu să înţeleg de ce. Sunt sigur că nu vroiam mai mult, nu asta e cauza. Nu era un deficit ceea ce sesizam. Nimic nu mă mulţumea în sine. La puţină vreme după ce aveam ce-mi dorisem, pricepeam că nu înseamnă aproape nimic. Ce pacoste. Trage storurile, primeşte dimineţile.
       Totdeauna m-a mirat asta: cum reuşesc ceilalţi.

       Un pui de pisică plânge la câţiva metri. În cele din urmă, un copil se va înduioşa. Trece o damă pe tocuri; cumplit de urâtă. Cât e de complicat totul.

       Les plages d’Agnès (2008), Dodsworth (1936).

       Satie, compozitor necunoscut sau uitat, cu care am petrecut ultimele zile. Tulburări, vise, acţiuni fără noimă; înaintez prin aerul rău prevestitor. Se anunţă ploi. Vulnerabilitate. ‘Moi, je t’offrirai des perles de pluie/ Venues de pays où il ne pleut pas.’ E o linişte ireală.

Random post (nicidecum n-a fost ziua mea ieri)

Ba da bă. Ieri, 30 octombrie, a fost ziua mea. Nu e nevoie de ţaniuri cu întârziere, că mereu m-am relu relu pişurelu pe ele. (Le accept doar dacă sunt formulate drăguţ şi întârziatul-aka retardul- a gândit o scuză drăguţă şi specială pentru care nu mi-a spus lamulţani) Doar ziceam şi eu aşea. În altă ordine de idei, defapt..alte idei. Fu drăguţ. Cuminte. Aşa cum fusese planificat. (Rog deştepţii să mă penalizeze pentru folosirea greşita-sau nu- a timpurilor verbale de mai sus.) M-am trezit azi foarte sec, binedispusă parcă şi acum mănânc bomboanele cu alcool primite ieri (mulşumesc fetelor). Muzica dată la maxim în ale mele 2×100 boxe (EU+ Boxele= sweet sweet LOOOOVEE)TOooot  eu mă bâţâi pe scări până la bucatarie şi ‘napoi. Mie nu mi-e foame. Sun is shining the weather is sweeet. Frumoasa zi…început de septembrie!

E şi da, mulţumesc tuturor oamenilor care şi-au amintit că e ziua mea, şi m-au felicitat. Apreciez. Mnnaşa…aaa..da.! Mulţumesc mult pentru cadouri, toate-s foarte şmen.

Noni, un remediu natural

Originara din zonele ecuatoriale ale globului, planta de Noni este cunoscuta de secole ca un remediu extrem de eficient pentru o sumedenie de afectiuni dintre cele mai diverse. Insa spre deosebire de bastinasii polinezieni sau hawaiieni, medicina moderna nu a ajuns sa aprecieze beneficiile sucului de noni decat dupa 1990 atunci cand oamenii de stiinta au reusit sa ii izoleze substantele active.
Totusi bastinasii din zonele in care aceste fructe cresc le folosesc de foarte multa vreme nu numai ca tratament pentru tot soiul de boli dar si ca supliment alimentar menit sa ii pastreze sanatosi si in forma indiferent de anotimp.
Desi lista de beneficii a sucului de noni este mult mai mare, putem totusi mentiona faptul ca acesta este un excelent fortifiant pentru sistemul imunitar uman deoarece stimuleaza formea de celule limfocite si macrofage absolut necesare organismului pentru a lupta cu infectiile. De asemenea sucul de noni este "vinovat" pentru scaderea tensiunii dar si pentru calmarea durerilor sau reglarea intervalului de somn lucru pe care l-am aflat de pe supli.ro.
Pentru fumatori sau bautori inraiti, noni ajuta la renuntarea la aceste obiceiuri nesanatoase insa poate la fel de bine sa fie folosit si in tratarea efectelor acestor vicii. Sa nu uitam ca fumatul afecteaza in special plamanii iar alcoolul are un efect puternic distructiv asupra ficatului.
La fel de interesant este si efectul pe care il are asupra bolnavilor de cancer sau tumori care dupa tratamentul cu noni au declarat ca se simt mai bine iar medical vorbind, cancerul nu a mai evoluat. Totusi lumea medicala este inca destul de sceptica cu privire la modul in care elementele active ale sucului de noni actioneaza in organism. Insa la drept vorbind, medicii nu au fost niciodata prea interesati de remediile gasite in natura, medicina moderna fiind orientata mai mult spre cercetare si dezvoltare pe latura medicamentelor bazate pe chimicale.

Socoteala din programul tv nu e aceeaşi cu a mea.

Ieri aveam de gand să nu ies din casă. Până la urmă am ieşit târâş pe la 7, cu gândul ca la 9 juma îs acasă să văd mult aşteptatul concert Vama (defapt vroiam mai mult Veche) . Am ajuns în Zen, se făcea ora 9 jumate, zic mai stau pan la 10, se face 10 jumate, zic da-l dreq de concert că precis cântă numa pe sârmă şi alte lăbăreli în stil Vama. Pe la 11 eram pă stradă şi dintr-o dată s-aud urlete şi chiote. Era desigur Meciul. Ajung acasă pe la unşpe ş-un pic, dau repejor pe tvr1 poate mai prind ceva. Meciul. Dau şi pe tvr2, zic că poate-l dau acolo. Nici acolo. Deci se pare că nici eu, nici Chirilă n-am fost prezenţi la întălnire. FIX ca în episodu ăla din Sex and the city fiiiix….numa că acolo veneau amândoi la întâlnire. Mare rahat cu teveul ăsta. De ce pana mea au anunţat că se transmite deşi ştiau că e şi meciul!? Oricum, nu simt că am pierdut ceva extraordinar, doar că-s sigura că nu au promis niciodata Te pui cu blondele, fără să transmită până la urmă.

Ploua ploua ploua vreme de betie..

Vreme urata afara.
Nimic de zis.
Daca va plictisiti..
Niste..
Deci, muzica faina:

Copii si ghicitorile de toamna

Cat de mult imi place toamna, aerul acela  racoros, reconfortant dupa o vara torida, mirosul de frunze uscate si ploile ce cad parca pentru a spala pamantul de toate relele adunate. Imi place asa de mult ca mi-as dori sa fie toamna mai des si la fel simte si baietelul meu care anul acesta a intrat la scoala. Asa ca pentru el, anotimpul acesta este cu atat mai special cu cat marcheaza si o schimbare majora in viata lui.
Insa scoala nu e ceva rau si cu timpul a invatat sa ii placa, si-a facut prieteni in clasa iar scrisul si cititul il atrag din ce in ce mai mult. Deocamdata doar buchiseste greoi pe litere insa de la zi la zi se descurca din ce in ce mai bine. Si ca sa il ajut am gasit aici niste ghicitori de toamna care sa il faca sa inteleaga mai bine ce se intampla toamna si cum se schimba natura. Uite un exemplu:

Miezul, doar, e de mâncat.
Coaja e de aruncat.
Şi în sac se pot păstra
Sparte, doar, se pot mânca.

La inceput n-a stiut despre ce este vorba si nici eu n-am vrut sa ii spun oricat s-a rugat de mine. Insa privind pe geam afara a observat nucul din fata curtii noastre si imediat fata i s-a luminat. A inteles ca doar nucile se pot pastra in sac si doar spargandu-le poti ajunge la miezul gustos din interior.
Asta-i treaba cu cei mici, trebuie sa ii stimulezi, sa ii faci sa descopere singuri micile minuni ale vietii iar toamna este una dintre cele mai frumoase ocazii pentru a face asta. Iar in incheiere va las cu o alta ghicitoare de toamna, oare care e raspunsul?

Anotimpul frunzelor uscate,
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu-n care noaptea creşte
Şi în care vremea se răceşte

Galben

In zare se vedeau niste lamii dospite cazute pe o pajiste cu arici. Galbena gutuie, dulce amaruie, lampa la feresatra, galbeneala noastra. Floarea soarelui, floarea miresei, floarea de papadie (oare porcu maninca doar gutui si lamii?), floarea din gradina, numai flori. Chiar asa lipsa de imaginatie sa fi avut El cind a facut atitea flori galbene, probabil dupa chipul si asemanarea soarelui? Si-apoi chiar si reprezentarea galbena a soarelui e un abuz. E suficient sa iei un ciob si vezi cum lumina se scrinteste in toate celelalte culori. Galben ca ceara, cind se lasa seara, galben ca focul cind iti sta norocul. Vapaie, palalaie, ciumafaie. Citeodata de la galben ti se strepezesc dintii. Ati incercat vreodata sa sugeti dintr-o lamiie in fata unei fanfare care cinta in parc? Mie mi-a rupt unu' trombonul de cocoasa.

Ea era cea galbena. Avea parul de culoarea griului turbat de canicula din august si se imbraca, de cind era mica, in galben. Macar ceva, acolo, de saminta. Cindva rascolise vreo doua ore intr-un magazin de lenjerie ca sa gaseasca o pereche de chiloti galbeni de dantela. Avea si ochii galbeni sau, pentru a respecta adevarul istoric, erau aurii... Un auriu lichid, cu reflexe sidefii. O raritate. Ursultetul de plus care functionase ani de-a rindul pe post de paratraznet al frustrarilor ei sexuale era, ati ghicit!, galben. Cu timpul s-a scamosat, s-a decolorat, de nu-l mai scoteai la liman nici cu mama lu' Cocolino. Noroc cu urechile captusite pe interior cu saten galben care mai aduceau aminte de culoarea originala. Toata copilaria ei galbena fusese marcata de acreala galbena de lamiie a mamei si de umorile galben-purulente ale tatalui. Se intreba, desigur, in momentul cind a avut prima menstruatie, cum de nu curge din ea un lichid galben. Era rosu, dar asta e din alt capitol. Crescuse in lumina soarelui, galbena, avea fata rotunda ca o luna plina, galbena, era supla ca o trestie, galbena, si delicata ca un pistil de iasomie, tot galben. Galbena i-a fost si prima iubire. Adica palida. Se lasase vrajita de machoman-ul clasei, cindva, in liceu, se lasase sarutata tinind in brate primul buchet de gerbere galbene pe care-l primise vreodata, acceptase sa mearga la o citronada la el acasa (un apartament de bloc destul de sinistru dar inveselit de niste draperii galbene de brocart). In paharul cu floricele galbene s-a dovedit ulterior ca mitocanul strecurase si un strop generos de lichior de lamii, asa ca ametita n-a mai putut opune nici un fel de rezistenta. Norocul ei a fost ca individul nu era chiar atit de macho pe cit se credea si, in fata fructului copt, capotase in mod jalnic. De suparare a dat in icter mecanic si a lipsit multa vreme de la scoala. Boala i se vindecase, dar petele galbene de pe albul ochilor si paloarea din obraji ramasesera. Sa fi fost un blestem galben? Cine stie? A doua dragoste a fost de alta culoare. Nu se stie cu exactitate care. Se indragostise ca o turbata (a doua concesie facuta in viata ei galbenului) de un terchea-berchea care o fascina. Era, cica, artist. Dar toate la timpul lor...

Cum alegi un dj la nunta?

DJ-ul joaca un rol important  la nunta ta. Obiectivul principal este sa tina invitatii intr-o dispozitie buna, vesela. Avem cateva  repere pentru alegerea unui dj potrivit.
Calitati  vizate pentru dj nunti :

1.Daca nu ai sugestii de la prieteni,  incearca sa gasesti pe net un dj de nunta cu repere pozitive.
2. Dupa ce ai contactat mai multe persoane, prima impresie conteaza si il alegeti  pe cel care a facut o impresie buna.  O persoana apropiata de felul dumneavoastra de a fi si cu gusturi asemanatoare la muzica.
3. Ganditi-va la raportul calitate pret. Nu oricine se autodenumeste dj nunta chiar este de meserie si puteti avea surpriza sa  dati peste amatori. Nu alegeti dj nuntii doar in functie de buget.
4.  Chiar daca l-ati ales deja, interesati-va de feedback-ul sau de la alte persoane pe Facebook sau articole online legate de dj nunti.
5. Cand va intalniti cu dj-ul asigurati-va  ca intrebati si stabiliti toate detaliile de care aveti nevoie pentru a pune la punct evenimentul fara sa va scape detaliile importante precum:
  • - echipamentul folosit (boxe, lumini),
  • -microfonul pentru discursuri care de preferat sa fie fara fir,
  • -melodiile preferate de dumneavoastra dar si de invitati, cat si melodiile pentru fiecare ocazie precum intampinarea invitatilor, taierea tortului etc,
  • -nu uitati sa prezentati o lista de sugestii personala, separata de  a dj-ului nuntii incluzand  prima melodie pe care urmeaza sa dansati cu mirele,
  • -cat de des doriti pauze cu muzica mai linistita pentru a servi mancarea,
 Un dj are o importanta foarte mare in desfasuratea intregului eveniment, asa ca asigurati-va ca ati ales bine!

5 lucruri mai putin stiute despre companiile de tractari auto

Atunci cand vine vorba de tactari auto Bucuresti, Londra, New York, etc), multi oameni cred ca pentru deschiderea unei firme cu scopul de a oferi servicii de transport auto si asistenta rutiera, e de ajuns doar achizitionarea unei platforme de tractare si atat. De fapt, intregul segment este oarecum necunoscut celor mai multi oameni, in mare parte pentru ca majoritatea nu au avut niciodata nevoie de servicii de tractare.
Inainte de a cere ca o companie de tractari auto sa vina sa ridice o masina, este necesar sa stiti cateva lucruri:
  1. functionarea companiilor de acest tip este reglementata/conditionata de stat, in sensul ca nu e permisa functionarea firmei in conditiile in care soferul/ii platformei sau al platformelor nu au licenta speciala;
  2. majoritatea companiilor de acest tip au dotari standard. Asadar, in conditiile in care actiunea solicitata este una clasica, de tractare, nu exista niciun motiv pentru a plati preturile exorbitante cerute de unele companii;
  3. majoritatea firmelor mari ofera si tractare pe trailer in transporturile interjudetene sau internationale. La momentul acesta, desi piata de masini second hand a scazut destul de mult, in special in zona de nord-vest a Romaniei, exista cateva companii care aduc masini avariate din Germania si Olanda. Transportul este efectuat cu ajutorul unui trailer cu o capacitate de 10-12 masini, iar la nevoie, serviciile acestor companii pot fi solicitate si pentru transporturi interjudetene;
  4. in momentul in care masina a fost tractate, clientului i se elibereaza o factura, baza careia, de indata ce va fi facut dovada achitarii ei, isi va putea ridica masina de la locul stabilit pe factura;
  5. este recomandat ca inainte de a circula pe drumurile publice, soferii sa caute informatii despre toate firmele de tractari auto ieftine care actioneaza pe plan local. Intrucat, in cazul in care masina este avariata si mai tare in timpul tractarii, clientii sunt despagubiti doar dupa finalizarea unui proces cu compania de asistenta rutiera, se recomanda serviciile doar acelor companii care nu au inregistrat evenimente neplacute in trecut.

4 motive pentru a nu investi intr-un salon de epilare definitiva SPL

Cat de rentabila este infiintarea unui salon de infrumusetare care sa ofere servicii de epilare definitiva SPL? Ei bine, raspunsul poate fi variabil in functie de destul de multi factori, insa in principiu, exista cel putin doua argumente pro si cel putin impotriva. Cele pro au la baza faptul ca metoda de care vorbim este una care nu provoaca dureri si care are caracter definitiv spre deosebire de toate celelalte metode de indepartare a parului. In schimb, cele contra sunt ceva mai numeroase si merita discutate ceva mai pe larg:
  1. faptul ca exista metode mult mai ieftine de epilare In Constanta, precum si in toate orasele mari ale Romaniei, metoda cea mai folosita de indepartare a parului este inca ceara.
  2. reticenta pentru metodele noi. Desi aparatele de epilare definitiva SPL nu sunt chiar noi in peisaj, ele intrand pe piata la sfarsitul anului 2008, multe dintre romance inca sunt reticente vis-à-vis de aceasta metoda. Ca atare, majoritatea folosesc fie epilatoarele clasice, fie recurg la crema sau la electroliza;
  3. pretul per sedinta este destul de mare. Daca tinem cont ca o sedinta de epilare SPL – in Constanta sau in saloanele de infrumusetare existente in oricare parte a tarii – pentru o zona simpla ca axila sau umerii depaseste 50 de Euro si ajunge pana la 290 de Euro pentru coapse+ gambe, atunci concluzia la care se poate ajunge e urmatoarea: pentru marea majoritate a romanilor, tarifele practicate sunt pur si simplu prea mari. Desi 90% vor fi clienti in orice salon, exista o buna sansa ca numarul lor sa nu fie suficient, chiar si in ciuda unei promovari facute cu cap.
  4. chiar si in conditiile unui randament bun, incasarile ar fi extrem de variabile, tocmai din cauza caracterului definitiv pe care acest tip de servicii il au. Practic, daca intr-un oras exista 500 de femei care doresc sa apeleze la astfel de servicii, ele o vor face, dupa care nu se vor mai intoarce la salonul respectiv decat o data pe an, pentru mentinere, sau poate nici atunci. Asadar, un salon axat strict pe oferirea unui astfel de serviciu nu e decat o afacere cu caracter sezonier, care nu poate rezista prea mult timp.
 a39844eb80ba76c