Intre istorie si mit, pe langa adevar si poveste…

Miturile si povestile din mitologie nu au aceeasi logica in viata reala. Nu numai interventia supranaturala a zeilor si a diferitelor elemente fantastice din tesatura povestilor, ci si cronologia nu se potrivesc cu timpul si spatiul real. Unii eroi au trait pana la o varsta incredibila, au fost implicati in evenimente care, conform altor povesti, ar fi trebuit sa aiba loc cu mult inainte de nasterea lor. Acestea sunt inerente in modul de gandire mitologic, care nu depinde de istorie si de inregistrarea cronologica a evenimentelor si rezulta adesea din contopirea traditiilor din variate regiuni si culturi. 

Multe povesti din mitologia greaca nu sunt simple fabule rupte complet de realitate. De exemplu, mult timp s-a presupus ca razboiul troian descris de poetul Homer si alti autori din Antichitate era o inventie, care nu se baza pe fapte reale. Cu toate acestea, la sfarsitul secolului al XIX-lea, aventurierul si arheologul amator Heinrich Schliemann a facut sapaturi in locul descris de Homer si a descoperit vestigiile unei cetati antice de fapt, vestigiile mai multor cetati, care se inaltau, strat dupa strat, din ruinele cetatii precedente.
 

Una dintre acestea - se vedea cat se poate de clar - fusese distrusa de un incendiu teribil si a fost identificata cu „Troia lui Homer". Dupa parerea descoperitorului, batalia de trista amintire avu-sese loc acolo. Datarea vestigiilor acestei cetati se conformeaza, mai mult sau mai putin, cro-nologiei cunoscute anticilor, dupa care razboiul troian a avut loc in jurul anului 1200 1.H. Fusese oare descoperita „Troia cea adevarata?"
 

Dupa aproximativ o suta de ani de cercetari, aceasta intrebare este inca subiectul unei dezbateri aprinse intre cercetatori si nu exista inca o concluzie definitiva. Ulterior, autori precum Herodot din Halicarnas, care a trait in secolul al V-lea i.H., primul istoric si calator din lumea occidentala, au adus in plus observatii personale, povestiri ale unor terti, speculatii din partea autorului si mituri. Herodot a avut o atitudine remarcabil de sobra si critica si si-a folosit ascutitul simt al observatiei in timpul lungilor sale calatorii prin teritoriile care, la vremea aceea, nu erau cautate. Originile zeilor greci l-au interesat si a acordat mult timp unor asemanari intre zeii greci si cei egipteni.